Fac greseli. Multe. In fiecare zi. O comit finut dar si grosolan si de multe ori nu imi dau seama pentru ca seara cand trag linie toti sunt porci nesimtiti si toate cacaturile sunt conspiratii ale planetelor impotriva mea.Apoi sunt momentele cand primesc un mesaj virtual pe telefonul meu virtual prin care sunt instiintata de sus ca la data de..., la ora z am facut sau am spus o magarie si zbang imi pica fisa de unde acele priviri si de ce acel comportament asa ca i-as sugera omului care trimite mesajele sa-si faca unele predefinite ca sa nu se mai munceasca si maine sa tasteze pe tastele virtuale caci o sa repet aceleasi gafe.Daca nu as face-o as fii eu primul om perfect si chiar nu vreau sa inceapa utopia perfectiunii cu mine si nici nu cred ca sunt unicul individ apartinand acestei categorii de sex, varsta, conditie sociala, apartenenta religioasa etc care sa faca cele mai nasoale greseli.
Ce regret? Cuvinte aruncate la nervi, decizii pripite, actiuni in care m-am aruncat cu capul inainte dar si mai mult cuvinte pe care nu le-am spus cand am avut nervi, decizii bine elaborate dar care nu au dus la rezultatele asteptate, actiuni in care ratiunea a primat simtirii.
Sunt greu de ingitit dar poti in perfectiunea ta sa ma accepti exact asa cum vin, cu partile mele intortochiate, cu greselile pe care le-am facut si pe care o sa le mai fac, cu secretele mele intunecate.Nu iti cer sa treci peste ele, sa te faci ca nu le mai vezi dar vreau sa-ti spun ca mi-e dor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu